la zaplaz

Dupa o noapte dormita la cort am ajuns cu Clara la Zaplaz.

Pe urcusul din Plaiul Foii pana la Zaplaz am descoperit cat de mult imi seamana Clara, si i-am povestit si ei cum imi faceam eu temele cand eram mic (exact asa urca si ea) adica .. urca putzin, "tati pipi", mai urca putzin, "tati am obosit, ne oprim?", mai urca putzin, "tati pipi", apoi iar "vreau sa ne oprim sa arunc o piatra", si asa mai departe.

I-am aratat marcajul turistic si cu asta am mai castigat-o pentru o vreme, ca ne uitam care vede primul semnul, apoi am inceput sa ii povestesc despre refugiul la care urma sa ajungem si mai ales de gaurile in stanca care erau punctul terminus al urcusului nostru de Duminica.

Clara a urcat pe o stanca foarte usor si natural, apoi pe grohotis a continuat dupa ce initial am carat-o in carca sa urce folosind un bat telescopic de mijlocul cauria ea se tragea iar eu aveam grija sa ii infig varful intr-un loc ok si apoi sa il tin bine de maner.