sa plecam de la premiza ca sunt un retard, ca sunt ala care in mallul din cotroceni se bucura la cutiile cu ziare adevarul la exemplarul pus sub forma de aptzibild pe fundul cutiei. pastram nota asta si continuam.. plec la drum cu jumate de rezervor, o sedintza pana la destinatie, bateriile incarcate la aparate, etc. am bunul obicei sa incarc rezervorul duminica, nu vreau sa mi-l stric. 300km intr-o tazara civilizata cu drumurile pline se fac repede. cu handicapul sedintzei care tzine o ora (pe care o petrec in P, de la parcare) ajung dupa cinci ora de la plecare la inceputul lui S10 (stage 10).
pe drumul spre S10 intalnesc un politist care trage pe dreapta pe toata lumea, era "inceputul" parcarii. practic pe langa parcarea oficiala latura stanga a drumului devenea si ea parcare in momentul in care veneau mai multe masini decat parcarea putea acomoda. regula era simpla parcati doar pe o parte a drumului.
ne reintoarcem in zona premizei si uite ce dialog se infiripa intre mine si politist ..
eu: aici e parcarea pentru raliu.
el: da
el, transpirand abundent si avand in mana o sticla aproape goala de apa
el: ai apa ?
eu, ma gandesc la sticla de cola din masina.
eu: da, vrei ?
el: nu pentru mine, (si in gand boule) pentru tine ..
el: ai de mers 5 km pana la inceputul lui S10
eu: aha. multumesc.
aia e, dupa 31 ani de cersetori, militie cu radar si securisti carora le cad din masina armele automate... te astepti ...
aia e ... multumesc, te iubesc, iarta-ma; sa mai curatzam putzin.
dupa care devin foate inteligent. brusc intru in elementul meu, ma refac dupa condus, imi dezmortzesc picioarele, scot aparatul si click, click.
la Raliu toata treaba tzine de masini, nu de oameni, raliul este un sport focusat pe pilotzi si pe cadentza, nu pe spectatori. spectatorii vin si pleaca, cursa ramane cursa. ideea e ca nimeni in viatza lui nu o sa poata sa vada dintr-un raliu WRC mai mult de 3-4 etape decat daca participa cu masina de raliu, altfel nu are nici o sansa. poate ca daca ai motocicleta vezi 4-5 etape dar cam atat.
masinile de raliu scot un sunet care te face sa crezi ca nu au motoare pe benzina, parca merg cu altfel de motoare. parca exista motoare .. pe benzina, pe motorina si pe redbull sau ceva ..
poteca prin padure este pregatita din timp, e o banda de demarcatie intre masini de raliu si spectatori, iar poteca pe care spectatorii pot merge de-a lungul traseului de curse este batatorita, curatzata cu toporul de arbusti si tufe, puse podetze peste zonele cu pericol de murdarire a picioarelor, etc. la raliu nu vin profani, vin fani. pe o proba de raliu (stage) o arde multa lume, la inceput sunt smekerii cu masini de 1 milion de euro si dupa aia restul lumii. o proba incepe cu masinile WRC si continua cu masini din alte clase P2000, etc. nu stiu exact cate clase sunt, dar sunt sigur ca se gaseste pe wikipedia. practic tu care stai intr-un singur loc (ca, daca trec 10 masini WRC la cate un minut distantza, nici daca esti speedy gonzales nu poti sa iti schimbi pozitia), ai nevoie de un mijloc de informare in masa ca sa afli cum sta treaba. iar finlandezii isi iubesc pilotzii finlandezi si vor sa stie daca au castigat sau nu. proba/etapa.
raliul acesta are 19 etape totalizand 310km. cea mai lunga etapa are 29km, restul au 4,6,15, una 24. practic raliul nu este formula 1 sa alergi cu masina de sa iti vina greatza de cate curbe iei, e o kestie mult mai focusata pe cat de bine o arzi pe portziuni destul de scrute. timpii de final spun multe .. trei minute si putzin, opt minute, zece minute. e adevarat ca in timpul ala se scrie istorie dar oricum raliul e altceva decat credeam eu initial. distante scurte, viteze mari, timpi mici. we have a winner !
si te-ai dus, dulce minune
si-a murit iubirea noastra..
scartzait de frane si pa pa pa, ne vedem mai tarziu!
drumul de intoarcere e presarat cu cutii reciclabile de bere, pet-uri, dar nu ai frate ce sa le ceri, la cat de beti sunt zici mersi ca nu mergi printr-o mare de voma. prietenia a doi tipi ma impresioneaza de imi venea sa chem salvarea. un tip mort de beat, dar mort mort mort de beat, se aseaza langa poteca rezemat de un copac sa se odihneasca, iar un prieten al lui desface o bere si ii da omului sa bea ca daca e obosit sa se racoreasca cu o bere.
a fost un weekend in care am vazut atatia oameni beti cat nu am vazut in viatza mea. o poveste geniala s-a petrecut in drumul spre orasul Jyvaskyla o masina era trasa pe dreapta si langa ea erau trei tipi, doi isi impartzeau pumni si al treilea incerca sa ii calmeze. conform combinarilor de 3 luate cate 2 rezulta clar: fie soferul il batea pe unul dintre cei doi pasageri ca era prea beat si il enerva; fie cei doi pasageri de beti manga se bateau intre ei, soferul a tras pe dreapta si i-a rugat sa nu ii umple masina de dintzisori, dar totusi a incercat sa ii si tempereze (la un moment dat, probabil vazand ca nu cad la pace si se grabea omul acasa a zis ca e mai eficient sa ii impace)