|
Manastirea Barsana
Trecutul
Intr-un document din iulei 1390, prvind posesiunile Dragosestilor Voievozi ai Maramuresului, nepoti ai lui Dragos Voda, este amintit aici un drum spre manastire, respectiv spre satul Barsana, unde se mai aminteste de "o vale a manastirii" si de "dealu popii".
Lacasul de cult din Barsana a fost ctitorit pe la mijlocul veacului al XIV-lea de Dragosesti pe una din proprietatile lor, lacasul de inchinare fiind contemporan cu vestita manastire din Peri si cu cea din Biserica Alba, avand aceeasi ctitori si binefacatori. In 1798, aici rezida ultimul episcop ortodox Gavril Stefanica - localnica caruia traditia satului ii pastreaza numele. Documente din sec. al XVIII-lea care privesc manastirea, amintesc numele unor calugari de aici slujind intre anii 1745 - 1777.
La 12 iulie 1791 averea manastirii a fost confiscata de statul austriac si predata manastirii greco-calolice de la Cernok, calugarii mutandu-se de aici la Manastirea Neam. In 1805, biserica manastirii este mutata de aici mai aproape de sat "Pe Jbar".
Prezentul
In anul 1993, PPS Iustinian - episcopul Maramuresului si Satmarului, binecuvanteaza acest loc pentru o noua manastire, renascandu-se astfel viata monahala. In anul 1994 soseste la Barsana prima stareta Maica Filofteia Oltean impreuna cu sora ei, dupa care in 1995 obstea se intregeste cu celelalte maici.
Manastirea este construita din lemn, dupa stilul traditional al arhitecturii populare maramuresene, proiectata fiind de s.c. Cupola Proiect s.r.l. Sighet, condusa de arh. Cordos Dorel.
|