![MARAMURES: Sat Sugatag ,tzoacla, cu bicicleta](IMG_6923.gif) |
Monumentul de arhitectura
Comuna Ocna Sugatag
Satul Satsugatag
BISERICA DE LEMN cu hramul "Cuvioasa Paraschiva"
Satsugatagul este o veche asezarea a Maramuresului istoric, atestata documentar pentru prima oara in martie 1360, fiind intarita in proprietatea lui Dragos din Giulesti, de catre autoritatea regala maghiara.
Biserica de lemn cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" s-a construit in anul 1640 din lemn de stejar, pe temelia unei alte vechi biserici. Ea a fost pictata mult mai tarziu, probabil in anul 1753, an insemnat in pronaos de popa Ioan.
Monumentul se incadreaza in tipologia bisericilor de lemn maramuresean, prezentand elementele sale caracteristice, cu acea streasina dubla in dreptul naosului si pronaosului, cu turnul dotat cu foisor scos in afara profilului si cu un coif prelungit in opt ape.
Motivul terdasei - "funia rasucita" ce incinge mijlocul peretilor bisericilor la exterior, il regasim si la ancandramentul usii, decor specific constructiilor din lemn si poate fi regasit in mod frecvent si in alte genuri practicate in creatia populara a lemnului.
Se poate stabili o apropiere intre profilul cadrelor de lemn al usilor de la aceste biserici si profilul cadrelor din piatra, de origine getica.
Ca element oarecum deosebit, semnalam forma pronuntata a celei de-a doua stresini.
Proportiile generale ale ansamblului, verticalitatea impusa de silueta turnului, constituie, alaturi de elementele enumerate mai sus, tot atatea argumente ale specificitatii estetice ce individualizeaza civilizatia lemnului din Maramures.
Interiorul are ancandramentul usii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin usile sale deosebite.
Fragmente ale picturii interioare parietale se pastreaza fragmentar in naos, respectiv in altar (sfintii parinti).
Dintre icoanele pastrate, mentionam ce a hramului "Cuvioasa Paraschiva", realizata de catre zugravul Vigovan Gheorghe in anul 1783, respectiv pe cea a sfantului Nicolae realizata in anul 1785.
Intre anii 1769 - 1970, monumentul a fost reparat prin grija Directiei Monumentelor Istorice, iar in anul 1994 a fost reacoperit cu dranita de stejar, de catre o echipa de mesteri locali.
Paroh,
Pr. Senci Vasile
|