I:
Stii sa speli un geam
Sau sa maturi pe-alei
Maine esti milionar
Totul e doar sa vrei
Emigrant... emigrant U.S.A.
'The American Dream'
Naste-ntr-una zei
Daca simti chemarea
Poti fi unul din ei.
Emigrant... emigrant U.S.A.
Call me, call me every day
U.S.A.
II:
Pozele de pe gardu-ambasadei spun 'HAI!'
Cadillacul te-asteapta
Numai viza sa ai
Emigrant... emigrant U.S.A.
El Dorado se-ascunde sub lumini si scantei
Nu stii unde sa-l cauti
N-ai de unde sa-l iei
Emigrant... emigrant U.S.A.
III:
Suflet transatlantic si stingher
Nu stii ce gasesti,
Dar stii ce speri.
Fara nici un prieten printre yankey
Nu-i deloc jucarie
Sa castigi banii grei.
Call me, call me every day
U.S.A.
(nick si andra)
(nick, getting the hands dirty)
(nick - letter)
(nick - tips)
un avion micutz se aseaza in dreptul aeroportului otopeni, scrie pe el cu albastru finair, nu e din acela cu motor cu elice ci unul cu turbina a carei marime te duce cu gandul la producatori de marca.
zborul este foarte placut si foarte lin pentru un avion de mici dimensiuni, mancarea buna, sucuri la discretie; apuc sa dorm o ora; avionul aterizeaza fara prea mult vant din lateral in helsinki.
in aeroport ridic impreuna cu un coleg bagajul apoi cheile de la o masina cu care ne vom deplasa, prima destinatie este Salo.
sincer nu credeam ca o sa imi dea mie cu carnet de fix o luna o masina astia, dar uite ca pentru bani capitalistii fac orice;
imi spune chiar si ca am o asigurare care acopera avarii de 1500 euro, imi fac repede calculul: la un opel corsa daca manopera nu e mai scumpa ca in romania aveam dreptul sa zgarii bara din fatza si sa sparg un stop pe spate.
ne suim in masina, e o masinutza mica, nu intra decat rucsacul meu in spate, costa 350 euro pentru 6 zile si are rezervorul plin;
plecam usor din parcare, iesim din aeroport mergem putin si trebuie sa apucam pe E18, lucru care nu se dovedeste greu.
studiasem drumul cu ajutorul google maps inainte de a pleca din tzara si imi luasem ca reper o parcare de tiruri pe partea dreapta, asteptand la un stop o zaresc si dau semnal dreapta, din spatele meu se aproprie o masina, era inca rosu, iar eu eram inca fascinat de butonasul cu care bagi masina in marsarier, semana cu un buton de la joystick si eu deja impuscam avioanele ce treceau deasupra capului,
cand s-a facut verde bineinteles ca masina a intrat in marsarier, nu de alta dar atfel nu aveam ce sa povestesc si nici un motiv sa ma trezesc din somnul ce ma cuprinsese (era 23 ora locala si 1:30 ora indina);
cu masina in marsarier apas incet acceleratia si ridic ambreiajul, imi dau seama ca masina merge inapoi, deja nu mai era amuzant, opresc o bag in viteza care trebuie, masina din spate avea o distanta suficienta sa nu imi dea flash sau clacson; iar eu dispar repede pana sa cheme politia.
restul drumului continua fara alte evenimente, ce a mai pompat adrenalina a fost o depasirea unei coloane de tiruri; drumul atat pe autostrada cat si pe drumuri locale a fost ok, un asfalt perfect, autostrazi luminate, semnalizari din timp, etc.
strazile erau goale - pe sensul meu am mai vazut vreo 20 masini, am condus fix cu cat scria pe segmentele respective ca este viteza maxima, 60 localitati, 80 drumuri europene, 120 autostrada; am gasit mai "greu" sa tin viteza constanta decat masina pe banda.
ajunsi in Salo eram pierduti, eu am fost prea obosit si prea prins in weekend sa imi iau notite cu ce voi face odata ajuns in oras, colegul meu facuse o captura dupa o harta in al carei mijloc nu stiam sa ajung pentru ca erau prezente doar 3 strazi pe ea, numele strazilor transforma totul intr-un labirint.
pana la urma opresc o masina de politie si ii rog sa ne ajute, stiau engleza si mi-au spus cum sa ajung la hotel inainte sa apuc sa le spun numele lui.
Salo este un orasel foarte mic, hotelul in care stau este gol aproape tot timpul, am avut noroc cu cazarea pentru ca persoana care s-a ocupat de ea a trimis cerea cu data de 23.10 nu 23.09, deci practic am "aterizat" fara o rezervare la hotel;
camera este destul de mica, dar are internet gratis deci nu e mare suparare
agregate