Bodocului |
Sf. Ana |
25 - 27/05/2001 |
Si am plecat si la Lacul Sf. Ana, in muntii Bodocului.
Dragos nu a putut sa vina, asa ca am mers cu Vali. Ajungem in Tusnad si de acolo stiam eu cam pe unde vine drumul, asa ca, usor, prin spatele hotelului Tusnad, pe langa vila in care fusesem cazat acum o vreme cand am fost in tabara in Tusnad,o pornim spre lac.
Poteca incepe sa urce prin padure, un urcus bland de altfel... gunoaie se gasesc si aici, in definitiv, orice ar crede magharii, si ei sunt ca noi, doar ca sunt minoritari.
Ne oprim putin in momentul in care incepe un urcus in serpentine. Se fac si primele poze. Dupa multe serpentine urmeaza un urcus pe bune, apoi o coborare lina, in dreapta. Aici drumul se desparte, exista o poteca care merge mai departe spre lac si una secundara care urca pana la un varf apropiat.
Prima panorama asupra lacului se face curand, un podet din lemn te ridica deasupra padurii, astfel incat sa vezi lacul.
Continuam coborasul si ajungem la Cabana Sf. Ana, care este inchisa. Un salvamontist este totusi acolo si ne explica unde putem sa punem cortul, cum sa coboram la lac, ne explica unde e mlastina.
Ajungem si la lac. Facem poze, eu il inconjor, apoi mergem si punem cortul. Pe seara mergem si la mlastina.
A doua zi de dimineata ma duc iar la mlastina si mai fac cateva poze, apoi strangem cortul si plecam.
Coboram in Tusnad, ocolind o parte din mlastina. In Tusnad ne suim in primul tren si ajungem in Brasov, de unde luam un altul spre Bucuresti.
Promisiunea pe care mi-am facut-o la coborare a fost ca am sa ma reintorc aici toamna, cand fiecare din copacii ce inconjoara lacul, fiecare specie, o sa aiba alta culoare si cand mozaicul de rosu, galben si verde o sa fie un spectacol fara egal.
| |