Retezat |
Tabara de ski de tura |
10 - 16/03/2002 |
Ziua 1(duminica): Gentiana
In prima zi ajungem in Sub Cetate, trenul avea o oarecare intarziere pentru ca era deja 4:30 si nu oprise in statie, iar noi eram toti pe usi cu o gramada de bagaje.
O masina de muncitori vine si ne ia dupa ce stam in gara si impartim echipament, primele impresii si mancam fiecare ce avea pregatit. Eu nu aveam pregatit asa ca fac blatul la faza asta.
Vremea este incerta, o ploaie usoara ne trezeste "de dimineata". Ajungem la Cabana Carnic si soferul nu opreste, iar Alex dorea sa lase o parte din echipament aici asa ca in timp ce noi cu forntalele incercam sa ii spunem soferului sa opreasca Alex sare din masina si incepe sa alerge in paralel cu camionul o bucata buna pana cand soferul speriat de pumnul dat de Alex in parbriz opreste.
Lasam in Carnic cat nu ne tzineau picioarele si salele si plecam cu "restul" pe un drum forestier spre Gentiana. Eu imi propun sa car tot ce aveam mai putin schiurile, desi daca ma enervam isi gaseau si alea loc pe rucsac.
Drumul se transforma intre timp in poteca iar cerul ce era senin se umple de nori si se lasa ceatza.
In Gentiana suntem intampinati de un "ia uite, au venit si aia cu schiul de tura", erau cei ce la alpiniada, mancau si ei ce mai era, si ori nu era bun ori se plictisisera ca injurau de mama focului.
Eu o vazusem pe mamaie (porecla Claudia Tudor in grupul meu de prieteni) si nu stiam exact daca sa dau sau sa dau "buna ziua"; pana la urma merg la ea si schimbam ceva impresii.
Fara "fata din Cluj" eram toti, asa ca o lasam pe Masha la pazit de valize si o luam la vale.
Eu iau si leg de rucsac un prim sac cu gunoi de la alpiniada.
Chiar langa Carnic ii intalnim pe cei doi baietzi de la Atta si pe Teo care ne-a dat pe spate cu un Atta de 80 plin plinutz de au iesit vorbe ca nu isi gasise sacul de copresie pentru pufoaica si sacul de dormit de era asa voluminos rucsacul.
Mancam putin in Carnic si intram cam fara chef in camera in care zacea restul echipamentului.
Aveam pe mine o pelerina de la Alex, chiar nu vroiam sa ma enervez cu Gorele ca stie toata lumea ca de fapt trece apa prin el.
Am proasta inspiratie sa spun ca am venit la munte sa scuip sange asa ca sa "bage" la mine in rucsac. In secunde Rupal-ul era plin de fiare, corzi, cateva sticle cu benzina, mancare si erau doua perechi de schiuri ancorate de el, si cireasa de pe tort era o casca rosie de alpinism undeva chiar deasupra capacului.
La prima tura am mers impreuna cu ei, acum insa imi era clar ca daca vreau sa ajung trebuie sa merg in ritmul meu ca altfel nu am nici o sansa, asa ca plec usor spre Gentiana.
Ajung dupa o ora si jumatate in Gentiana si dupa vreo jumatate de ora cu cateva minute distanta intre ei .. vin si restul baietilor, mi-am dat seama cat de singuratic sunt de fapt; e si o kestie ca ma streseza sa am raspunderea grupului cu care merg si de obicei indiferent ca e sau nu nevoie am acest stres cu mine, acuma, cu un grup condus de altcineva imi era egal.
La un moment dat ma duc la Teodora si ii explic ca eu sunt cel cu care o sa imparta ea primusul ca asa a fost sa fie, noi am ramas ultimii... Ea oricum mancase cu cei de la Atta asa ca in seara aia nu a fost nevoie de mine.
Urc apoi in pod, acolo unde urma sa dorm in urmatoarele zile si imi scot sacul de dormit, il pun pe izopren si adorm instantaneu.
Ziua 2(luni): Prima Tura
Ma trezeste Alex, vad cum se asezasera si restul in camera .. eu ma dusesem intr-un colt seara si ca unele lucruri sa fie "mai clare" am luat si atarnat si pioletul la vedere de o barna;
Langa mine, la vreo trei paturi era un sac de dormit militar in care dormea Teo, apoi putin mai incolo era pus pe perpendiculara paturilor in alt colt Alex, Daniel era undeva pe paturile din mijlocul odaii, iar Masha era in coltul opus al camerei, pe diagonala cu mine.
Romeo, Adrian, Dan dormeau jos ca era o soba si mai "omeneste".
Dormisem prea mult, cobor si imi fac un lapte iar Teo isi face o cafea, de fapt asa o sa se intample in toate diminetile ce urmeaza..
Interesant a fost in dimineata aia ca Adrian ma abordeaza cu un "tie nu prea iti place de mine" intr-un moment in care eu benign traversam dormitorul de jos spre sala de mese. Lucru spus de el nu era totusi foarte departe de adevar, el avea niste idei ciudate si eu probabil ca daca nu eram neaparat altfel dar macar pe invers in mod sigur mi-ar fi placut de el.
Alex ne explica cum se pun focile pe schiuri si ne trimite spre "Bordul Tomii".
Legatura nu e fixa la schiurile de tura asa ca te dai pe ele cu miscari de patinaj. Eu am forjat iarasi si impreuna cu Romeo am ajuns primii la stanca de la intrarea caldarii. Nu eram noi foarte siguri ca aia era da ne-am oprit si noi ca sa nu se supere nimeni.
Marele avantaj al schiurilor, cand mergi, este ca nu numai ca aluneca pentru tine, dar nu te infunzi, ritmul este constant si asa ca nu ai cum sa obosesti.
Abordam niste pante prin caldare, ne plimbam mai mult, la un moment dat lasam totul jos si Alex alege o panta pe care sa invatzam cum se face oprirea cu si fara piolet.
Urcam 4 si incepem sa ne coboram exersand diferite caderi .. cu capul in jos, pe spate, pe spate cu capul in jos.
Eu mai facusem cu Claus asa ceva si eram super-fan de treba asta asa ca ma aruncam la vale fara vreo grija, dupa care prima miscare era sa fi cu capul in sus, apoi cu fatza in jos, dupa care te opreai in maini si picioare..
Casti aveam toti cei ce faceam exercitii, mai putin Alex, el avea un batic albastru foarte simpatic care tinea de toate..
Urca si restul, le dam castile si ii lasam si pe ei sa exerseze. M-a speriat Teo care a simulat caderea, a inceput sa alunece dupa care a infipt picioarele sa se opreasca si a facut o mare tumba peste cap, dupa care cu o si mai mare viteza a continuat alunecarea .. Alex ne povestise ca asa se intampla daca infigem prea tare picioarele in zapada.. pana la urma mai incearca o data si se opreste.
La exercitiu cu capul in jos trebuia exersata intoarcerea, numai ca greseala pe care recunosc ca am facut-o si eu prima oara e ca in momentul in care te hotarai sa folosesti o anumita mana pentru a executa intoarcerea trebuia sa o folosesti pana reuseai, pe cand atat eu cat si altii "ne plictiseam" sau "ne razgandeam" cand vedeam ca intoarcerea nu se produce in timpul scontat si schimbam mana, moment in care tot efotul de pana atunci se ducea de rapa.
Cam asa a facut si Teo cand eu eram pe la jumatatea pantei cu Alex si incep sa urlu cate de tare pot la ea sa se hotarasca pe o mana si sa continue cu ea, pentru ca ea le tot schimba si nu reusea sa duca manevra la bun sfarsit.
Alex imi spune ca ma agit degeaba pentru ca nu ma aude, asa ca stam doar si ne uitam cum se inmoaie panta si cum Teo se opreste, se ridica si incepe sa urce spre noi.
Daniel era foarte incantat de ideea cu coboratul cu capul in jos si deja incepuse sa urce mai mult ca sa poata cobora mai mult. Romeo era si el foarte "vesel", el isi dorea de mult sa afle tehnicile de franare, povestea cat de mult ii lipsisera intr-un Fagaras cu ceva ani in urma cand ii era frica sa nu pateasca ceva;
Alex ma ia putin la cearta si imi spune ca sunt prea sigur pe picioarele mele si de aceea sunt prea agresiv in momentul in care ma dau la vale.
Ne jucam si cu pioletii dupa care mutam tabara chiar sub Saua Bucura unde incepem sa urcam. Alex avea alt stil de urcat decat Claus asa ca iarasi tehnici noi de invatat pentru mine.
Dupa ce toti erau siguri pe coltarii lor incepem sa urcam. Eram printre ultimii si indemnul catre picioare imi era acelasi "mateescule, daca nu ajungi primul esti cel mai mare prost" asa ca ajung primul in sa si recunosc forma lacului Bucura la care fusesem si cu ai mei cand eram mic.
Fac poze si coboram la echipament, dam jos coltarii si trecem iarasi la schiuri, numai ca dam jos focile si blocam legatura (ca sa fie fixa ca la schiurile normale) dupa care Alex ne lasa sa ne ducem fiecare cate putin la vale sa ne urmareasca.
Stilul meu s-a dovedit "unsafe" asa ca am mers cu ele in bratze pe o portiune cu stanci dupa care le-am pus iar in picioare. Coborarea a fost spectaculoasa pentru ceilalti, amuzanta pentru mine, cadeam din cand in cand; ma dadeau pe spate, la propriu, diferentele de duritate ale zapezii.. cea afanata si cea inghetata...
Ajungem pe seara in Gentiana, ne invatza Alex cum sa ne agatzam de schiuri focile ca sa se usuce.
O las pe Teo sa faca de mancare, greseala pe care, dealtfel, nu o mai repet pana la sfarsitul taberei. Si imi face Teo un piure cu consistenta de supa si o supa cu gust de piure de nu ma mai intelegeam cu mine.
Chiar langa cabana era un indicator .. "Spre Apa-VIZ, To water" si eu ma tot hlizeam cu Daniel ca "uite-i si pe astia cu VIZ, hi hi .. in loc de IZV" numai ca Masha ne ajuta "VIZ = apa in ungureste", eu oarecum mirat intreb "tu stii ungureste ?" raspunsul afirmativ ma obliga sa continui "da, si la iti trebuie ?" de se supara Masha pe mine si nu mai vorbeste cu mine in seara aia.
Eu oricum merg sa ma culc asa ca nu conteaza. Si bancul cu "de ce sunt unguroaicele bune in pat ? pentru ca sunt UDeMeReu" aveam sa il spun a doua zi. Totusi inainte sa ma culc il iau pe Romeo si mai ales primusul lui cumparat de la "prietenul nostru, rusu" si incep sa il bibilesc. Era infundat si devenise instabil, pierdea presiune, nu ardea cum trebuie, asa ca ii promisesem lui Romeo ca "se face".
Desfundatul si curatatul a fost usor tinand seama ca aveam la mine trusa de primus. O luasem cu mine ca benzina din comert imi infunda si mie primusul .. unde e neufalina de altadata ?
Ziua 3(marti): Saua de iarna
Ne hotaram sa plecam mai repede in dimineatza acelei zile numai ca noi, ginta latina, nici caz sa iesim din Gentiana mai repede de 9:30.
Baietii de la Atta care erau in ultima lor zi se infig in schiuri si pleaca cu vreo ora inaintea noastra de il lasa iarasi pe Alex vorbind singur "ia uite ce viteza au astia in ei, iar sunt bine antrenati".
Noi ajungem la Bordul Tomii si se pune problema ca cineva sa conduca grupul, o echipa; rad (deja toti ma stiau dupa ras) si intreb "eh, cine are curaj sa faca echipa cu rasul meu?"
Romeo se incumeta asa ca el merge primul si eu raman ultimul sa "man" grupul la deal, doar doar nu ramane iarasi Masha ultima. Eu primesc de la Adrian si restul grupului numele de "Alex mic", si pot spune ca nu a fost o decizie luata pe criteriu de inaltime.
Urcam un versant, si trecem din Valea Pietrele in Valea Stanisoarei. Eu primesc sarcina sa filmez grupul cand coboara si o iau in serios cu o camera Sony.
Mancam chiar sub Vf. Retezat, eu nu imi iau mancare nici azi cu mine, prefer sa car apa, cand ai apa la tine se gaseste cineva insetat sa iti dea ceva de mancare.
Plecam spre saua de iarna. Pe la jumatatea drumului eu ma sictiresc si cer voie sa ma intorc la locul in care facusem popasul de masa. Acolo erau Masha si cei cei la Atta. Alex imi spune ca este oricum mai bine pentru mine sa ma intorc si sa schiez putin decat sa merg pana pe sa.
Asa ca cobor repede si ma asez la soare pe o stanca, si stau si stau si atipesc si inghet.
Eh, nasol moment, ma ridic repede ma pun pe schiuri si urc o panta, o cobor, mai urc una, o cobor si pe aia, ma mai joc cu o cristiana, mai incerc o coborare, fac acolo cateva dungi de schi cam "pisatul boului" dar merg.
Pana la urma ma apuc si mai fac cateva poze, din alea la care stau sa ma gandesc putin inainte sa le trag. Am vazut ca le face bine sa te intrebi inainte sa lovesti.
Aveam un flitru de polarizare la mine si nu prea stiam eu cu ce se mananca polarizarea, vorbisem putin cu Mugurel despre asta dar parca nu eram inca convins asa ca ma joc putin cu el si trag o poza (care culmea a iesit interesant).
Vine si Masha care ramasese fara parteneri de conversatie si incearca sa ma ia pe mine numai ca dupa putin timp spune "bai, tu care vorbesti tot timpul, ce ai de acum nu scoti nici un cuvant?"
Apar si ceilalti tocmai cand Masha imi explica diferenta intre alpinism si escalada.
Ma sui si eu zmeu pe schiuri si incepem sa coboram. Trecem de o caldare, coboram spre a doua, trecem de a doua, si incepem coborasul spre a treia cand eu ma opresc putin, fac o poza, leg schiurile de rucsac si ma multumesc ca nu am cazut pana atunci.
Ceilati continua pana la buza padurii pe schiuri dupa care le dau jos si mergem spre Pietrele, Cabana despre care stiam ca adaposteste o cantitate impresionanta de bere la un pret modic de 25k/cutie.
Alex face cinste cu ceai la toata lumea dupa care toata lumea isi ia cate ceva .. Romeo si cu Teo sunt cei mai hotarati .. 4 zile ramase 5 cutii de bere, eu facusem la fel in bucuresti .. imi luasem de mancare 6 plicuri de supa si 6 filme de 200/36.
Rad cu Alex de Teo care avea la ea casca de speo pe care avea fixata o frontala .. si carcotim noi acolo "in loc sa isi ia o frontala prefera sa care ditamai casca .. da, te pui cu ardelencele ?"
Mergem pe intuneric pana in Gentiana, Alex insista sa invatam unde punem pasul dupa culoarea zapezii si a ghetii si respectiv sa folosim betele.
Sunt desemnat iarasi ca fiind cel ce merge ultimul si ramane si Alex pe aprope sa mai vorbim.
Fac eu mancarea in Gentiana si mananc cu pofta pentru ca eram rupt de oboseala (si era si bun, damn it!).
Eu nu mai beam sucuri bogat eurizate asa ca refuz paharul oferit de Alex dupa care ma duc sa ma culc.
Ziua 4(miercuri): Mansa
Se decide ca o zi de odihna nu o sa strice nimanui asa ca ne hotaram sa mergem la cocotz pe cascada ce se vedea destul de clar din Gentiana.
Pleaca baietii de la Atta, Alex isi ia ramas bun de la ei si pentru ca legatura lui de la schiuri s-a fisurat ii ramane o pereche de schiuri cu care sa se dea "safe" pana la sfarsitul taberei.
Eu fac iarasi greseala sa pun carca la bataie asa ca Alex imi ofera 2 corzi un pumn de pitoane, o nuca, un friend, niste bucle si niste casti.
Cum acest exemplu de generozitate nu incapea decat intr-un rucsac de 80l se alege primul vazut (al lui Teo) si se scot intr-o mare graba o sticla cu miere, un polar si o pereche de manusi .. iar pe fund bag mana sa scot casca si dau peste o cutie de bere, o scot, o ridic in mana si zic "du-te, ba", Alex rade si el dupa care umplem repede ruscacul cu tot ce era pe acolo si plecam spre cascada.
El merge pe schiuri, eu merg doar in plastici, deja incepusera sa ma jeneze la mers pentru ca erau imprumutati si nu ma stiam cu ei. Cel mai hazliu a fost Adrian care mergea cu cagula pe fatza chiar daca afara era un soare de te topoea, iar explicatia lui parea la prima vedere logia: "eu am spus la lucru ca merg sa fac pregatiri de nunta, nu ca merg la schi - ca altfel nici nu ma lasau".
La cascada se monteaza repede o mansa, eram eu cu Alex si veneau pe rand si ceilalti.
Fac cele 4 poze pe care le visam eu de mult .. cu echipamentul in "functie".
Cobor si ma echipez si eu, pun o casca, coltarii. Alex o fileaza pe Masha si eu fac "reprosuri de viteza" asa ca Alex imi spune ca daca am curaj sa merg eu urmatorul.. lucru la care ma invoiesc pe loc.
Fac repede schimb cu Adrian, el primeste un EOS pe un HAM si eu .. urc, el face poze.
Coarda avea 8 facut asa ca ma leg repede in ea, iau pioletii, reglez dragonii si incep sa urc..
Imi era o asemenea sete sa lovesc gheatza, sa strivesc si zdrobesc de i s-a facut mila lui Alex de biata cascada si mi-a zis "la ce coltari ai tu sa lovesti o singura data in perete", cam atat a avut de spus, dupa care el urca pe o alta cascada in partea stanga (sa mai monteze o mansa) si eu merg mai departe pe cea pe care o incepusem.
Ajung eu sus intr-un timp de care sunt multumit, mai ales ca urcasem si putin mai acana decat Masha ca sa am gheatza ne-atinsa. Si ma uit in jos ... mi se taie scurt cand vad ca ma fila Teo si cu o privire blanda ii spun lui Alex "eu nu cobor de aici decat daca ma filezi tu" bineinteles ca nici nu se pune problema si asa ca ma las pe spate...
Cobor pana la urma filat de Teo desi o secunda ma gandeam ca urc pana sus pe varf si cobor pe o vale paralela si tot ma simt mai sigur.
Bine, ajuns jos i-am spus lui Teo ca nu are de ce sa se supere ca eu am catarat cu singura persoana in viata mea, cu Claus, in care am toata increderea din lume asa ca era normal sa reactionez ciudat la schimbare...
Si in plus, cum sa nu te simti ciudat, cand coborand salam totul depinde de cel de jos, si cat de repede cobori si cum cobori, nu ai nici un fel de libertate si Teo imi dadea si socuri din cand in cand.
Dar, lasa ca fiecare nas isi are nasul. O filez si eu pe Teo la urcusul ei. Urca si Teo pana sus dupa care o las si eu mai repede, mai incet, mai cu soc mai fara, pana jos.
Joaca se termina pentru ca mai erau si altii la rand. Cobor putin mai jos, la Dan - caruia ii fac o poza; si asa ii eram dator vandut ca ma lasa sa vorbesc cu Oana de la el de pe telefon, pentru ca al meu, pe Dialog nu mergea in Retezat.
Teo vine si isi bea berea. Fac poze baietilor si cobor pana in Gentiana la o supa de rosii calda si bogata in paine ca astazi nu le era astora sete decat de apa sub forma de cristale si din cauza asta nu aveau nimic in plus de mancare la ei.
Vine si Romeo si imi spune ca Alex ma asteapta sa cobor echipamentul asa ca pun bocancii de piele si plec spre cascada, coboara pe langa mine Dan si Adrian.
Masha, Daniel, Teo si Alex erau la cascada din stanga si se jucau cu verticalitatea. Eu ma asez frumos in spatele unei stanci si stateam la o carcoteala mica cu Alex.
Alex ma pune si pe mine sa ma dau, mai ales ca eu eram imbracat lejer intr-un moment in care afara se cam facuse frig. Asa ca imi da coltarii lui, ii montez pe ramele mele si se potivesc, mi se explica "daca nu dai tare s-ar putea sa nu iti sara" si plec si eu.
Daniel ma fileaza si face misto de mine cu un "daca vrei o las pe Teo". Continuam, urc usor si picioarele imi ingheata destul de repede asa ca "I want out!!", numai ca astia nu ma lasa si ma pun sa ma mai dau putin, si urc pana pe o mica "terasa" de unde primesc de jos sarcina sa "scoate si tu pitonul ala din gheata ca sa te incalzesti" dupa care urc mai departe.
Eh, si aceeasi kestie care m-a facut sa cad in Hornul Frumos ma face si acum sa ma blochez ... coarda trage intr-o directie, eu merg in alta; imi da asa o senzatie nasoala, de pendul, aceasta kestie - de nu am aer.
Cobor putin, trag de coarta o asez cum imi doresc, pe linia traseului, dupa care urc si eu.
Cobor iarasi, usor, cu picioarele drepte, impingandu-ma-n fund cand stau pe spate. Foarte distractiv .. din pacate kestia asta nu incepe sa iti placa decat atunci cand esti foarte aproape de orizontala locului.
Urca apoi Daniel si cu Teo; Alex merge si desface mansele apoi plecam repede spre Gentiana ca se facuse deja intuneric.
Mancam si dormim, ca in ziua urmatoare aveam planificat ceva .. "big".
Ziua 5(joi): Peleaga
Ma hotarasc sa imi schimb tricoul. Eu oricum nu transpiram ca in sac dormeam in pantalonii mei portocalii si pe munte cand mergeam, mergeam in cei de polar si la bustul gol asa ca nu prea aveam cum. Da' ... ca sa nu comenteze careva ceva, de design si de un nou look am hotarat sa imi pun un alt tricou pe mine.
Si asa, Oana ma intrebase cu o seara inainte daca ma inteleg cu lumea pe acolo, daca am dat jos fatza cuiva pana atunci si imi recomanda sa fiu cuminte si bun.
Nu mai puteam sa merg cu plasticii imprumutati de la Catalin asa ca ma pun in "piele" si il rog pe Alex sa ma ia si pe mine, asa, fara nimic de schi la mine.
Iau aparatul cu mine, restul renuntasera sa ia aparatele cu ei din a doua zi, chiar ma luase atunci Romeo la "misto" cand ii raspunsesem eu la "tu esti profi?" cu "nu, amator" si el a bufnit .. "pai da, cu un aparat ca ala, tu esti amator", eu am ras si am mers mai departe.
Mergem spre o sa stiuta de Alex undeva in stanga cum intri in caldare, are si un nume dragut, care ca orice lucru dragut, mie, imi scapa.
Grupul este condus de Dan si Masha, eu per-pedes mergeam cam in ritumul celor cu schiuri, ma opream des sa fac poze mai ales ca primisem comanda de la Alex sa ii fac cateva care sa mearga ca reclama si din care sa se inteleaga si cum sta treaba cu schiul de tura.
Intram pe o panta destul de mare pe care baietii o iau frumos pe schiuri de nu aveau aer, eu ma afund si injur de toti dumnezeii.
Ajung langa Alex si ma ia el "eh, ce, ai obosit?", eu raspund ca "nu" si ma loveste sub centura cu un "atunci de ce gafai ?".
Gaseste Alex un loc ideal de facut poze, si facem repede "una pentru mama = cea cu fatza spre aparat" si "una pentru sponsor = cea cu fatza la munte si spatele(etichetele) la aparat".
De aici car si perechea lui Dan de schiuri ca el nu mai avea ce sa faca cu ele pe stanca.
Ajungem in sa, de acolo mergem pe o creasta si vedem "Valea Rea" o vale prea larga dupa gustul meu, ca incapea jumatate din "Titan" in ea.
Ma opresc si vine si Alex, care gafaia asa ca il iau eu pe ocolite cu un "esti obosit?", iar el .. "nu", inevitabil am cazut cu un "atunci de ce gafai?".
Facem o pauza de masa, Romeo ma trateaza cu o ciocolata cu proteine, super kestia aia. Mergem mai departe si incepem sa urcam o panta mai "serioasa".
Alex merge pe schiuri pana sus, eu dau repede din coltari si ajung sus. Ma asez si eu langa el si ne uitam la cei ce urca.. Las rucsacul si cobor sa ii ajut pe ceilalti. Ma indrept spre Adrian care urca mai greu, dar pana la urma drept "victima" se da Masha si asa ca ii iau rucsacul ei si urc spre Alex.
Imi propun sa ajung inaintea celor ce erau deja la jumatatea pantei si asa ca trag de mine cat pot.
Suntem in Coltii Pelegei si deja ne este greu. Lasam bagajele si dupa o pauza mica care conicide si cu o "regrupare" alegem persoanele care vor pleca spre Vf. Peleaga.
Dan ramane la bagaje si restul pleaca. Urcam incet pe lespezi acoperite de zapada. Coltarii mei nu fac sabot si urc fara probleme. Romeo se enerveaza si renunta pentru ca coltarii lui faceau sabot si terenul era destul de nou pentru el. Alex ma pune sa ma opresc chiar inainte de varf si sa astept, vin Masha, Alex, Teo si Daniel. Adrian renunta si el.
Sunt iarasi pus sa merg ultimul si incepem noi 4 sa urcam, ajung primul (cu injuraturile lui Alex de rigoare ca am mers printr-un loc expus unde el nu ma vedea).
Facem poze pe varf, astia cu care urcasem aveau un sictir in ei de nedescris. Alex si cu Masha faceau eforturi vadite sa nu intre in aceeasi poza, Teo era plictisita pe o piatra, eu mai aveam 4 cadre si trebuia sa "gandesc" fiecare poza. Singurul care mai facea ceva era Daniel care luase si facea si el poze.
Alex pleaca primul de pe Vf. urmat de noi pe traseul pe care ni-l arata cu telescopicul. Il luam si pe Adrian de pe drum si ajungem la echipament.
Mergem spre Saua Bucura pana la un moment dat cand intram pe un horn pe care Alex si Masha il coboara pe schiuri, restul per-pedes&coltzarus.
Romeo e suparat, se vede asta si atunci face ce ar face un om suparat .. de exemplu arunca intr-un sictir nebun haina, ochelarii si sapca pe jos, urmeaza betele care nu se infigeau in zapada si dupa asta rucsacul.
Incepe si injura, eu de obicei nu ma bag cand cineva e suparat ca nici cand sunt eu suparat nu ma impaca nimeni asa ca i-am strans frumos lucrurile alea si doar le-am asezat langa el dupa care am inceput sa vorbesc cu Dan.
Parerea mea despre exteriorizarea supararii e ca "e naspa" si eu nu fac asta decat cand sunt gata si sa fac pasul ca sa ies din situatie, pana atunci tac si ma gandesc. Dar, vorba care a contat mult in tabara a fost si ramane "poti sa te caci in gusturile omului ?".
Venise momentul sa ii dau schiurile lui Dan ca de aici se putea schia fara probleme.
Eu eram pe jos, ei erau pe schiuri ... pana la "Bordul Tomii" era ceva de mers si imi era firca ca o sa raman de carutza asa ca cer permisiunea sa plec inainte si sa ne italnim acolo.
Ii iau si lui Romeo pioletul de mi-l agatz de rucsac, el pe schiuri nu mai avea nevoie de el. Si oricum era unul din motivele supararii lui ... "caram lucruri de care nu avem nevoie". Am incercat sa ii explic oricum ca si eu car tone de lucruri de care nu am nevoie dar asa e cel mai "safe".
Ajung la stanca dupa ce ma afund in zapada de nu mai imi trebuie nimic. Ii vad si pe ceilalti, coborau incet pe schiuri mai cu cazaturi mai fara. Alex alege iarasi un culoar "special" pentru cei din spatele lui: Masha, Daniel, Teo, Adrian. Dan si Romeo vin pe la Lacul Pietrele ca pe acolo valea e lina si frumoasa.
La cabana Romeo scoate o votca, mie imi sticlesc ochii si iau si eu cateva guri, mai avea si Teo o bere si iau si de la ea, iar lucrurile se rezolva in mod sigur dintr-un anumit punct de vedere, prin capatarea unuia aspect placut dar mai ales halucinant.
Eu de obicei nu beau sau mai bine zis beau foarte rar si nu tarie asa ca chiar l-am mirat pe Dan, care tot nu intelegea de ce in coltul nostru de masa lucrurile sunt asa de "vesele" cant totusi singurul lucru care se intampla este ca rand pe rand unul din noi incearca sa deschida gura si sa spuna ceva timp in care ceilalti, fara sa mai astepte cuvintele incep sa rada cu pofta.
In seara asta ma dor buzele si fatza, era cumplit, eu aveam o crema de vant rece si temperaturi scazute, nu ma asteptam sa ma "ard".
Teo isi face mila de mine si de Daniel si ne da crema de la ea asa ca lucrurile se aseaza oarecum.
Ziua 6(vineri): Odihna
Nu mai e o ora de trezire, totusi la 8 sunt in picioare. Ma trecea o pisare asa ca sar repede in bocanci, cobor in fatza cabanei si o iau repede spre WC. Era o portiune de coborare care dimineatza era inghetata de nu se infigea coltzaru asa ca sar peste ea si ma opresc fix in usa pentru "baieti". Iau frumos, o trag cat pot eu pentru ca nevoia devenea tot mai stringenta si cand sa inaunturu il vad pe Romeo cum se incheia la pantaloni.
Ma uit la sistemul de blocare al usii, parea functional, si spun "era inchisa ?" la care Romeo "da, domunle militian, era inchisa". Din cealalta buda se aude "Alex, si aici e cineva". Asa ca un brad s-a dovedit atat aproape cat si dornic de o cunostiinta, noua, in acel moment.
Romeo trece pe langa mine si tot dadea el cu "militianul", dupa care merge sa isi faca rucsacul. Vroia pe Retezat si ma gandeam ca poate o sa ii fiu de folos asa ca ma pregateam si eu sa plec.
In sala de mese liniste, un primus in minus (al meu) a carui garnitura de la pompita cedase dupa un an de folosire. Il fac eu acasa, problema era ca si al lui Alex se infundase si asa ca stateam intr-un singur primus pe benzina si tare era ciudat.
Vad cata mancare mi-a ramas. Stiam ca nu o sa mananc tot ce mi-am luat pentru ca venisem sa fac munte nu burta dar totusi cu gandul ca trebuie sa le car in Bucuresti mesele din acea zi s-au dovedit generoase si cel putin indestulatoare.
Cert este ca nu mai plec spre Vf. Retezat ci raman jos pentru odihna si refacere. Pleaca Romeo spre Retezat, pleca Alex spre o cascada, pleaca si Daniel dupa si le spun si eu ... "daca nu vine nimeni intr-o jumatate de ora sa va intoarceti".
Dan si Adrian se duc la culcare, eu raman pe afara, imi fac cantitati industriale de lapte si il beau.
Vorbesc cu Oana la telefon, ea era in Deva cu un coleg si terminasera proiectul cu conferintele de presa, se intorcea acasa, daca nu erau 20 km de drum de tzara pe care sa il iau la trap ca sa ajung repede in Hateg cred ca plecam de atunci, si totusi parca "venisem impreuna plecam impreuna" & stuff, "grup" ma tineau in loc..
Scot izoprenul, imi dau jos pantalonii si ii pun pe fatza sa nu ma ard si in chilotzi ma duc in mijlocul unei poienite in care adorm la soare.
Se schimba tura in Gentiana, vine o doamna cu 3 copii in locul celor trei carcotasi care statusera pana atunci la cabana.
Imi fac rucsacul, mai stau, mai citesc, pana la urma adorm iarasi. Se intoarce Romeo si se intorc si Alex si Daniel, se face seara.
Facem un misto crunt de Teo "pe baza de Speo" dupa care ne culcam. Tot ii spuneam noi lui Teo ca daca merge incet sau a obosit sa astepte putin ca montam repede o coarda fixa ca sa urce cu blocatoare.
Ziua 7(sambata): Strangeti si predati tuburile trase
Eu aveam totul stans, pun si sacul de dormit si gata, inchid capacul. Leg apoi schiurile si eram pregatit de plecare.
Pleaca Romeo, Adrian, Dan, Teo, Masha. Raman cu Alex si Daniel. Ne luam si noi buletinele si chitantele de la cabaniera.
In sala de mese dam cu matura si strangem tot gunoiul, eu deja umplusem un sac asa ca se mai adauga ceva din tot ce cazuse pe jos. Ridicam mesele si ne facem loc ca sa fim eficienti. Daniel ajuta si el, punem totul intr-o punga si impreuna cu sacul intr-o geanta Exodus.
O iau si o agat de schiuri ca nu prea aveam cum altfel si iarasi aveam 35kg garantate in spate asa ca Alex ma ia si ma ajuta sa imi pun rucsacul dupa care mai facem 3 poze si plecam.
Masha e ajunsa prima din urma si apoi Teo. Mergem in grup si mai fac cateva poze cu fiecare, asa cum facusem si in prima zi, numai ca Alex avea la Gentiana, la fel si Daniel, Masha nu vroia asa ca ramane Teo.
In Carnic trebuia sa vina la 12 o masina sa ne ia. Ajunge cu intarziere, plina cu o scoala de data asta ... o scoala de alpinism.
Era un tip acolo care conducea scoala si care cam injura el de fel, in rest baiat simpatic, cu o basca pe cap, barba si par lung, avea si o insigna cu secera si ciocanul pe basca.. o secunda am fost tentat sa ii fac ultima poza dar am preferat s-o fac la Cabanei Carnic. Avea pe langa el inca 2-3 baieti de incredere. Grupul era entuziasmat, erau acolo toti cu zambetul pe buze.
Noi nu fusesem asa pentru ca pe noi ne plouase in prima zi. Eu eram foarte fericit ca o saptamana cat statusem eu sus aparusera brandusele si crengile aveau muguri.
Si soarta are un oarecare sens al ironiei pentru ca grupa ce urca acum vesela avea peste 5 zile sa coboare trista cu unul din membrii ei decedat intr-un accident pe Creasta Pietrele.
Ne suim in camion si prin Hateg ajungem La Subcetate. Aici Teo merge spre Cluj si noi spre Bucuresti. Alex stange echipamentul federatiei pe care ni-l daduse in prima zi. Eu urma sa ii dau acum lui Catalin schiurile, focile si claparii de tura si husa de la aparat; si ce imi placuse mie cel mai mult era ca spusesem inaintea lui atunci cand l-am luat: "daca pateste ceva nu il repar eu ci ti-l aduc tie, nu il spal ci doar ti-l aduc inapoi ca stii tu ce sa faci", lucru are i-a umplut fatza de lumina.
Si pentru ca tot ii spusesem eu miercuri lui Alex ca imi este dor sa ma dau cu bicicleta gasesc si un loc la care sa visez .. Defileul Jiului.
| |