Etica alpina

     Intr-adevar, sunt multe discutii sterile. Pe undeva este normal, deoarece "acolo unde nu e, nici Dumnezeu nu cere"...
     Probabil ca sunt destui cei care vor sa-si dea cu parerea in orice situatie, indiferent daca sunt avizati sau nu..."
     Ceea ce este cu adevarat grav, este faptul ca se vehiculeaza tot felul de informatii eronate, depasite, aberante etc.
     Si mai grav este ca unii le asimileaza si chiar le aplica...
     Uneori, chestia asta se poate termina rau de tot...
     "A gresi este omeneste, a persista in greseala e prostie curata !"
     Daca ar exista un minimum de bun simt, fiecare si-ar face o autocenzura, gandindu-se in prealabil la impactul si veridicitatea a ceea ce scrie si este citit de atatia oameni.
     Toata lumea ar fi castigata, lista ar avea un rol educativ si informativ care, in final, ar genera o miscare alpina sanatoasa si autentica in Romania.
     Banuiesc ca acesta este scopul acestei liste, nu?
     Despre chestia elitista, indiferent daca unii vor sau nu, alpinismul este un sport care a apartinut, apartine si va apartine tot timpul unor elite. Alpinismul nu este un sport al "maselor mari de oameni ai muncii de la orase si sate". Acest aspect se datoreaza multiplelor implicatii pe care le are in viata fiecarui alpinist; presupune niste eforturi destul de mari liber asumate, ceea ce il face nepopular, sau din ce in ce mai putin popular, mai ales in Romania. In plus, alpinistul nu castiga nimic material, nu il asteapta nimeni pe varf cu 1000 USD, masini de lux, etc...:-)))
     Nu are nici macar gloria, deoarece alpinismul este "sportul fara spectatori", iar alpinistul este un "cuceritor al inutilului".
     Singurele satisfactii sunt cele de natura spirituala, transcederea permanenta a propriilor limite si limitari, armonizarea cu muntele - cea mai grandioasa forma de incarnare a Naturii si implicit o viziune noua asupra Divinului. Alpinismul te ajuta sa intelegi cat esti de mic si de meschin in acest joc sublim al Creatiei...Muntele este un urias mare si bun, daca ii intelegi si ii respecti regulile. Uneori, daca meriti, iti permite sa-i descoperi alte dimensiuni si sensuri. Dar, daca nu il respecti si nu il intelegi, esti grandoman si faci acte de teribilism, de multe ori nu-ti da o a doua sansa...E bine ca atunci cand mergi pe munte, sa fi pregatit pentru aceasta intalnire, iar daca nu esti, sa stii sa renunti la timp...Muntele ramane tot acolo si te va astepta intotdeauna...
     Nu stiu cati dintre noi ar putea sa treaca de la a avea la a fi...
     Revenind la miscarile elitiste, mult mai aproape de sensul rau al acestui cuvint, mi se pare aceasta dorinta la moda in ultimul timp, de a te impopotona cu tricoul alpinet sau de a face un club...Sunt convins ca nici un tricou alpinet nu te va face sa mergi mai bine pe munte...
     Ca psiholog, inteleg ca in mintea unui om se face o analogie intre ceea ce poarta si o anumita incarcatura simbolica a obiectului respectiv, dar in acest caz ea cam lipseste...cu desavarsire...
     Nu este decat o afacere care va creste audienta alpinet...
     Asa ca incercati mai mult sa fiti ceva (cineva), decat sa pareti ceva (cineva)...
     Cat despre mine (ca tot nu m-am prezentat pana acum), nu consider ca apartin vreunei elite si nu sunt nici vreun bazat. Exista baieti in tara asta care sunt de 100 ori mai tari decat mine - ei sunt adevarata elita...Sunt doar o fiinta banala, care merge pe munte si incearca sa-l inteleaga...
     Imi dau seama ca, cu cat stiu mai mult, cu atat stiu mai putin...
     In acest context, merg constant pe munte de 30 de ani, din care 20 de alpinism. Am realizat majoritatea traseelor alpine (de la 1A la 6B inclusiv) din Bucegi, Piatra Craiului si Postavarul. Ma consider un alpinist mediu, odinioara ceva mai talentat...Cam atat...

Keep in touch and keep climbing