Motto: "No goal is too high , if we climb with care and confidance."
Coltarii fac parte din echipamentul tehnic de munte. Ei ajuta la progresul pe zapada inghetata, gheata si teren mixt. Se prezinta sub forma unei rame metalice, care are la exterior in partea ce ia contact cu solul, un numar de colti, iar in partea superioara ce ia contact cu bocancul, un sistem de prindere. Rama metalica este adaptabila la forma bocancului si printr-un sistem de chingi sau legaturi se prinde de acesta. Numarul de colti, forma acestora si inclinatia poate varia, de la vechile "pisici" cu 4-6 colti, pana la Foot-Fangs (coltari cu rama rigida, insertie de plastic pe mijloc, 14-25 de colti) sau modernii coltari rigizi si semi-rigizi cu forma asimetrica, geometrie variabila, colti frontali verticali mono-point (un singur colt-dinte), cu legaturi mecanice sau mixte. O functie importanta a coltarilor este cresterea gradului de siguranta prin impiedicarea alunecarii si implicit a caderii. Multi confunda aceasta cu scopul lor. Scopul este inaintarea, mersul pe gheata, progresul. Un mare alpinist a fost intrebat odata de niste profani, daca se gandeste la consecintele caderilor pe munte? Acesta a raspuns ca el "merge pe munte ca sa urce, nu ca sa cada...". In functie de constructia lor, coltarii se impart in trei mari categorii: articulati, rigizi, semi-rigizi.
O regula de baza: coltari articulati (flexibili) pentru mers pe munte la stilul clasic (treking, hiking) si coltari rigizi pentru cascade de gheata si ture mixte.
Coltarii articulati sunt populari deoarece prin conceptia lor (de regula au o lamela prinsa printr-o balama ce uneste partea din fata cu partea din spate), tehnica este ca prin flexare sa se obtina cramponajul cu toata talpa. Flexia se face de la scobitura piciorului, motiv pentru care coltarul respectiv nu colecteaza atat de multa zapada ca modelul rigid. Acest aspect constituie un avantaj, ca si greutatea redusa, alaturi de pretul modest-accesibil. Dezavantaje: vibratii pe coltii din fata, imprecizie pe gheata dura, nu sunt foarte stabili datorita faptului ca cel mai adesea sistemul de prindere este cu chingi care se slabesc in timp. In principiu au 10 sau 12 colti, denumiti si puncte (coltari in 10-12 puncte). Se utilizeaza in principiu pe pante cu inclinatie mica, mers pe ghetari, marsuri de apropiere. Deci, daca intalnim gheata dura e mai bine sa avem coltari rigizi sau semi-rigizi.
Coltarii rigizi au rama dura (rigida) si de regula au coltii frontali dispusi vertical; sunt considerati coltarii standard pentru abordat cascade de gheata.
Coltii verticali lucreaza exact ca niste pioleti, imprumutand si forma acestora. Au o mare putere de penetrare in gheata prin dintii lor (frontali) ca de fierastrau care permit o buna "muscatura" in gheata. Rama rigida reprezinta o platforma stabila care scade incordarea in gamba si solicitarea acesteia in plan vertical. Aceasta structura dura ofera un bun suport pentru coltii frontali.
Deoarece coltarii rigizi au performante destul de bune pe un teren tehnic, multi alpinisti ii utilizeaza la stilul alpin, in ciuda greutatii lor ceva mai ridicate (900-1100 grame fata de coltarii articulati, 400-600 de grame).
Coltarul rigid pe teren drept actioneaza ca un cater, cu un bun cramponaj, in schimb ca dezavantaj colecteaza zapada, obtinandu-se fenomenul de "talpi suprapuse", de o grosime consistenta ce ingreuneaza mersul. Un remediu pentru acest inconvenient este montarea de anti-snow-uri (anti-bott). Acestea sunt niste membrane de cauciuc de forma plina a ramei coltarului, ce se prind pe aceasta si impiedica acumularea zapezii.
Coltarii semi-rigizi sunt relativ noi pe piata si reprezinta un succes. Ei constituie un compromis fericit intre cele doua tipuri clasice de coltari mentionate anterior. Acest tip de coltari are o lamela care ii face sa se rigidizeze la mersul pe gheata tare sau rama rigida cu partea din fata mobila (de exemplu modelul Grivel 2 F).
Coltarii semi-rigizi sunt folositi preponderent la stilul alpin, fiind extrem de versatili. Dupa modul cum sunt dispusi coltii frontali, acestia pot fi orizontali sau verticali.
Coltii frontali orizontali la coltarii de calitate sunt nervurati, ceea ce le confera o rezistenta sporita la solicitari. Coltii frontali orizontali penetreaza mai greu pe gheata tare si in cascade, datorita suprafetei lor relativ mari. Ei au fost conceputi initial pentru zapada, unde aria pe suprafata de penetrare este ceva mai intinsa si are o alta consistenta vis-a-vis de gheata, ei avand o buna tractiune pe zapada inghetata.
Coltii frontali verticali pot fi bi-point (2 dinti) sau mono-point (1 dinte).
Coltii din fata au un anumit unghi, mai agresiv la coltarii rigizi si semi-rigizi. Cand acest unghi se modifica, coltarii trebuie schimbati. La multe tipuri de coltari rigizi sau semi-rigizi, cu coltii frontali verticali, acesti colti se pot schimba.
Exista si coltari tehnici cu un singur colt frontal, vertical, asa numitii mono-point. Acestia au fost utilizati initial de cataratorii care mergeau la mixt, dar s-au extins ulterior si la cataratorii pe gheata dura, in ascensiuni grele. Mono-point lucreaza magnific pe gheata curata, dura ca si pe gheata de apa.
De asemeni coltarii mono-point va ajuta cu succes, ca un pivot, sa faceti rotatii ale centrului de greutate pe stanca, la catararea de iarna, pe mixt in pereti. Coltul mono-point poate fi instalat central, pe mijlocul coltarului sau poate fi dispus asimetric.
Pe rute mixte se utilizeaza preponderent mono-point, care penetreaza usor in fisuri, alveole, jgheaburi, "petale", "scoici" etc., adica in multe locuri unde bi-point constituie un handicap (coltii blocandu-se unul de altul). De regula, la coltarii de top, partea din fata are posibilitatea instalarii unui kit de mono-point sau bi-point, in functie de optinea posesorului si "terenul de joaca".
Pentru perdele de gheata, "candelabre" sau gheata putreda se recomada acele tipuri de coltari la care coltii secundari sa fie in imediata apropiere a frontalilor pentru sustinere si siguranta. E bine ca, coltii secundari sa fie dubli, gen "coada de randunica", pentru o stabilitate suplimentara si sa aiba un unghi agresiv.
Dintii secundari sunt destul de importanti si reprezinta unul din criteriile de baza in alegerea unor coltari. Coltii secundari se afla de regula situati sub degete si folosesc la stabilitate pe anumite suprafete. Atentie: unii coltari au coltii secunzi prea in spate ceea ce poate genera probleme de echilibru pe gheata dura sau suprafete cu inclinatie mare.
Exista si coltari foarte tehnici, care au un colt detasabil (de forma conica numit spur) in spatele calcaiului (DMM Terminator, Grivel Rambo-ultimul model).
Uneori, dintii coltarilor (mai ales cei din fata) se tocesc putin si trebuie ascutiti. Aceasta se face numai cu pila, manual, deoarece daca folosim polizorul ii decalim. Atentie si la unghiul de ascutire sa nu "mancam" prea mult din suprafata dintelui...
Legaturile de prindere a coltarilor sunt de trei tipuri: cu chingi (strap-on), cu legatura mecanica (step-in) si mixta (new-matic).
Legaturile sunt in functie de tipul de bocanc folosit, mai precis de rama sau talpa acestuia, care constituie si posibilitatea de prindere a legaturii.
La bocancii de piele cu talpa articulata si fara rama exterioara se folosesc coltari articulati cu legaturi de chinga de naylon sau neopren prinse prin diverse tipuri de catarama. Este un sistem usor perimat, ieftin, care se foloseste la ture usoare si atunci cand nu este foarte frig, deci implicit se utilizeaza un bocanc soft, fara rama.
Legatura mecanica este acel sistem de inchidere pe spate similar legaturilor de schi de la schiul de tura, adica o placa rabatabila metalica sau de plastic (ca o balama) care face parghie cu rama bocancului (intr-un unghi aproximativ de 90 de grade) si cu partea din spate prin intermediul unei sarme otelite (arc) sau cablu litat. Deseori aceasta legatura are si un reglaj fin pe inaltime. Acest tip de legatura presupune o rama iesita in afara a bocancului (gen clapar), intalnita doar la bocancii de plastic sau la bocancii de piele seriosi, gen Salomon Super 9 Mountain Thermic, La Sportiva Nepal Top Extrem etc.
Pe fata acest tip de legatura poate avea o vergea metalica rabatabila in care intra rama bocancului sau un sistem de imbracare al botului bocancului compus din chingi. In ambele cazuri, e bine sa existe si un sistem care sa face legatura deasupra bocancului intre partea fata si partea spate. Acesta de regula este in cazul vergelei, o platbanda metalica cu inel prin care intra chingile legaturii mecanice de spate, chingi care leaga in zona gleznei, coltarul de bocanc si fac aproape imposibila pierderea coltarului, conferind totodata si un plus de stabilitate.
In celalalt caz, atunci cand pe fata avem chingi, acest sistem converge intr-un inel prin care, exact ca la sistemul prezentat anterior se prind chingile din spate.
Legatura mecanica cu vergea fata este cel mai rapid sistem de legatura, motiv pentru care se utilizeaza denumirea de "coltari cu legatura rapida". Este totodata si un sistem sigur, accidentele datorate desfacerii legaturii fiind extem de rare si atunci in mare parte datorate factorului uman care nu a reglat bine dimensiunea coltarilor, legaturile sau sistemul de ajustare. Exista cazuri in care din cauza unei lovituri puternice in gheata dura, a unui reglaj necorespunzator si a lipsei platbandei superioare de legatura, coltarul cu vergea metalica pe fata sa sara sau sa se deplaseze de pe bocanc. Firma Grivel prin modelul Rambo Evolution a eliminat acest inconvenient, indoind vergeaua fata in ambele laterale sub forma unui arc spiralat; acest fapt amortizeaza si absoarbe socurile mult mai bine.
Legaturile mixte (new-matic) sunt ceva mai noi si se recunosc dupa faptul ca au legatura mecanica pe spate iar pe fata au un sistem de prindere cu bride din mase plastice cauciucate, care imbraca bocancul (ca o cupa) in partea din fata, dupa care se unesc intr-un inel din acelasi material prin care trece chinga de la legatura mecanica din spate. Acest aspect le confera o gama marita de aplicabilitate pe aproape orice tip de bocanc si o aderenta marita a legaturii fata pe bocanc.
Ajustabilitatea este o alta caracteristica importanta a coltarilor.
In primul rand, toti coltarii sunt reglabili in lungime pentru a se adapta la bocancul posesorului. Coltarii articulati si semi-rigizi sunt reglabili in lungime prin intermediul unei bande metalice, gaurite din loc in loc, functie de dimensiunea bocancului. Coltarii moderni, de firma, au o marja mare de reglaj, fiind adaptabili de la 35 la 48. Atentie: exista si modele (Stubai Tirol de exemplu), care sunt pe 2 dimensiuni (tip I, de la 35-41, tip II de la 40-48). Stabilitatea reglajului se face printr-un surub cu piulita, care intra in gaura corespunzatoare numarului pe care il purtam.
La coltarii rigizi, reglajul lungimii se face din lateralele ramei, fata, spate sau ambele.
Exista si coltari cu geometrie variabila care se regleaza si in lateral, functie de latimea bocancului (la coltari articulati) sau functie de dificultatea traseului (la coltari rigizi si semi-rigizi). Deasemeni, legatura mecanica spate la unele modele se poate regla in inaltime, printr-un reglaj fin, sau in adancime, prin schimbarea gaurilor din rama coltarului. Vergeaua fata se poate regla deasemeni la unele modele sau chiar dintii frontali, facand coltarii mai agresivi, functie de traseu (de regula la modelele cu colti frontali verticali bi-point sau mono-point).
Coltarii trebuie pastrati intr-o husa speciala, dintr-un material care sa nu se perforeze; pentru aceasta putem ajuta husa punand coltarii fata in fata, cu dintii spre interior. Cand mergem la munte, coltarii trebuie pusi intr-un loc usor si rapid accesibil, de regula pe capacul rucsacului.
La alegerea unui model de coltar trebuie sa ne gandim unde ii folosim preponderent si sa alegem tipul care se adapteaza cel mai bine bocancului nostru.
Modelele articulate cu sistem de prindere doar cu chingi se exclud din start, doar daca avem posibilitati materiale modeste recurgem la o asemenea varianta, dar atunci progresul nostru tehnic ca om de munte va avea de suferit...
Firme recomandate: Charlet-Moser, Simond, Black-Diamond, DMM, Grivel, Camp, Stubai.
Cel mai bine pentru nivelul general de mers PE (nu LA) munte din Romania este sa se foloseasca coltari in 12 puncte cu legaturi mecanice si vergea pe fata, modele tip: Charlet-Moser Black-Ice, Simond Makalu sau Black-Diamond Sabretooth, Grivel 2 F.
Pentru ghetaristi, cascadisti si cei care merg in trasee mixte (pereti), se recomanda Charlet-Moser M 10 (10 tipuri de reglaj, waw !...), Charlet-Moser G8, Simond Pitbull Speed, Stubai X-Dream, Grivel Rambo Evolution, Black-Diamond Switchblade, DMM Terminator.
Nu vreau sa mentionez preturile, precizez doar ca muntele trebuie respectat si ca mersul pe munte de la un anumit nivel in sus, cere sacrificii - uneori si materiale...
|
|